O Călătorie Începută de la o Tragedie Povestea acestui proiect începe la finalul anului 2015, odată cu tragedia dintr-un club din București, unde un incendiu a curmat, în doar câteva zeci de secunde, viețile multor tineri aflați la un concert. Alții au fost grav răniți. Deși, din păcate, astfel de evenimente fac parte din realitatea […]
Povestea acestui proiect începe la finalul anului 2015, odată cu tragedia dintr-un club din București, unde un incendiu a curmat, în doar câteva zeci de secunde, viețile multor tineri aflați la un concert. Alții au fost grav răniți. Deși, din păcate, astfel de evenimente fac parte din realitatea noastră, acesta m-a marcat profund — atât pentru că printre victime se aflau persoane cunoscute, mulți dintre ei arhitecți, cât și pentru că era genul de loc în care m-aș fi putut afla și eu sau prieteni apropiați.
Urmările tragediei au scos la iveală o realitate dureroasă despre corupție și despre starea critică a sistemului medical, declanșând proteste masive în toată țara. Acestea au dus la schimbarea guvernului, o atenție crescută asupra condițiilor din spitale și, pentru mine, o perioadă de profundă neliniște. Privind înapoi, simt că a fost un moment de trezire dureroasă la realitatea țării pe care o numesc „acasă”. Gândul că eu sau prietenii mei am fi putut fi în acel club, sau că o astfel de tragedie ar fi putut avea loc în oricare dintre cluburile în care obișnuiam să mergem în perioada facultății, mă tulbură și astăzi.
Această combinație de furie și neputință m-a determinat să mă implic, ca voluntar, într-un proiect cu adevărat semnificativ. În 2017, am aflat prin intermediul Facebook-ului că ONG-ul local „Cetatea Voluntarilor” demarase o campanie de strângere de fonduri pentru reabilitarea unui spital de copii din Arad — o instituție care fusese, la rândul ei, în centrul unor proteste din cauza condițiilor inacceptabile. Am luat legătura cu echipa, mi-am oferit timpul și cunoștințele și m-am implicat cu toată energia. Ne-am propus să transformăm niște spații reci și improprii în locuri prietenoase, care să susțină vindecarea, nu să o îngreuneze. În același timp, ne-am dorit ca acest proiect să devină un model de inițiativă comunitară replicabilă și în alte orașe.
Am întâmpinat multe provocări, de la problemele unei clădiri vechi, la limitările unui proiect de voluntariat sau la reticența unor oameni, dar le-am privit ca pe niște etape firești ale drumului nostru. Am regândit compartimentările, am înlocuit mobilierul și am adaptat spațiile pentru a răspunde nevoilor personalului medical. Decorul a fost inspirat de natură, iar culoarea galbenă a fost aleasă pentru a adăuga un strop de veselie, evocând imaginea unei zile însorite într-un parc. În ciuda tuturor dificultăților, proiectul a fost un succes: donațiile au venit din partea oamenilor simpli, dar și a companiilor, iar în doar câteva luni, transformarea a fost completă. Apoi, am continuat cu un alt etaj, aplicând aceleași principii.
Am simțit întotdeauna că este datoria mea, indiferent unde m-aș afla, să las în urmă un loc mai bun și mai frumos decât l-am găsit. Deși cred că Aradul merită un spital de copii la cele mai înalte standarde, sunt profund recunoscătoare pentru oportunitatea de a contribui la un proiect care a adus bucurie și speranță părinților și cadrelor medicale, dar și condiții mult mai bune de tratament și recuperare pentru copii. Cred că acest proiect a schimbat cu adevărat viețile tuturor în bine și a servit drept exemplu pentru reabilitarea altor secții, care au fost transformate ulterior de alți colegi, în același spirit.
Abonându-vă, veți primi doar conținut exclusiv valoros. Nu veți primi mai mult de un email de la noi pe lună. Nu ne place să fim enervanți!
